10 întrebări pentru binomul Robu-Fritz

Doi candidați au șanse de câștig în Timișoara. Primarul actual, Robu, și Fritz, o candidatură insolită, care are sprijinul intelectualității din urbe.

Tot așa cum ar fi o minciună să spunem că ”Robu nu a făcut nimic”, ar fi o minciună să spunem că Timișoara este astăzi orașul vibrant pe care ni-l dorim cu toții. Capitalului simbolic important al candidatului Fritz i se opune experiența administrativă. 

Dezbaterea publică este moartă în Timișoara: Robu ne spune, mecanic, despre km asfaltați, Fritz despre noutatea pe care o aduce. Programul lui Robu este confuz, al lui Fritz mai elaborat dar încă vag în locurile esențiale. La conferințele de presă li se pun întrebări fie servite, fie tendențioase, fie irelevante. Orașul pare mai polarizat ca niciodată, părând să uite că după alegeri trebuie să trăim toți cât mai bine împreună.

Eu am un vot. Am și experiență politică și administrativă precum și discernământ. Îmi voi da votul, și voi anunța public pentru cei interesați cui îl voi da, celui care mă va convinge în urma răspunsurilor la cele 10 întrebări pe care le pun. Primul set de patru întrebări este despre omul Fritz și omul Robu. Fără perdea sau subiectivism. Cu inima caldă gândidu-mă la Timișoara și gândul rece gândindu-mă la candidați. 

Întrebări pentru dl. Fritz:

1)    Multe elemente din parcursul dumneavoastră vă recomandă ca o persoană potrivită pentru a conduce politic și administrativ un oraș. Fostul președinte german vă face o caracterizare elogioasă. Detractorii vă reproșează:

a.       lipsa de experiență administrativă,

b.      faptul că povestea dumneavoastră este ”prea frumoasă ca să fie adevărată”,

c.       apartenența la un partid german văzut ca ”partidul lubeniță”, adică verde (ecologist) pe dinafară și roșu (comunist) pe dinăuntrum

d.      faptul că ”nu ați avit niciodată un job adevărat”.

Nu în ultimul rând vi se reproșează că nu sunteți timișorean și, mai mult, nici chiar român. Acest lucru poate părea paradoxal în Timișoara în care se împletește cultura românească cu cea germană, maghiară, sârbă sau evreiască și în care azi mai mult de jumătate dintre locuitori nu sunt născuți în Timișoara. Aceste întrebări merită răspunsuri scurte, clare și convingătoare. Cum răspundeți acestor întrebări pe care alegătorii și le pun legitim?

2)    Și dumneavoastră și mulți alți candidați din țară insistați pe două paliere: al ”oamenilor noi” care au soluții parcă scoase din joben la toate problemele și palierul ”unei bune administrări”, adesea prezentată ca administrarea corporatistă a unei multinaționale. Realitatea însă este că un primar este și un lider politic. De aici rezultă și o neliniște a oamenilor care ”nu știu de unde să-l ia” pe un candidat care, ascunzându-se sub ”eu fac administrație nu politică” nu își expune clar opțiunile politice. Având în vedere că primarul dă orientarea multor politici locale în funcție de convingerile sale politice, adesea trecute sub tăcere, devine relevantă opțiunea politică a candidatului: progresist, conservator, liberal, sau de altă natură. Pentru a răspunde acestor aspecte, iată o serie de întrebări care clarifică poziționarea dumneavoastră:

a.       În raportul din 2017 al UE despre stadiul implementării proiectului ”Timișoara, capitală europeană a culturii”, se face recomandarea 7, astfel: 

”Recommendation 7: The panel wants to know how multiculturalism and diversity (i.e. the inclusion of the Roma and LGBT communities was an important feature in the bid book) are approached now and would like to receive the list of all relevant projects.” Ce răspuns dați acestei întrebări?

b.      Ajutoarele sociale: cei mai de dreapta spun că ajutoarele sociale ar trebui să meargă doar la cei care nu pot să muncească, restul să meargă la muncă. Cei mai de stânga vor politici asistențiale extinse. Concret, cum tratați această problemă a distribuției resurselor financiare pentru asistență socială?

c.       Imigrație: una din temele politice majore în Europa este legată de acceptarea sau nu de imigranți din Africa și Orientul Mijlociu, majoritatea musulmani. Timișoara are centre de plasament. Care va fi orientarea politică a Timișoarei în această temă majoră dacă sunteți ales primar? Veți milita pentru o sporire a numărului de refugiați din aceste zone ale lumii sau pentru o stopare a fenomenului?

d.      Clanurile din Timișoara: mulți cetățeni se plâng că orașul nu le mai aparține pentru că ar fi cotropit de clanuri, pe care unii le numesc ”clanuri țigănești” care au activități infracționale. Acest fenomen, spun ei, este vizibil cu ochiul liber vara, când aceștia se întorc în Timișoara în locuințele de lux din centru dobândite dubios. Sărbătorile nemților sau maghiarilor de odinioară au fost înlocuite cu străzi blocate de nunți organizate ilegal. Considerați că sunt aceste fenomene o problemă? Dacă da, cum veți reduce impactul lor asupra vieții oamenilor care respectă legea?

e.      Politicile verzi: ”verdele” e la modă în Europa. Detractorii spun că mai mult verde împiedică dezvoltarea economică. Un caz-școală e în Timișoara cu firma Continental, care contribuie mult la dezvoltarea economică dar care are numeroși detractori, care spun că ar trebui mutată în afara orașului. Cum vă situați, concret, în această dilemă?

f.        Curajul politic: adesea măsurile corecte, cu impact pozitiv major nu sunt acceptate de oameni la început, pentru ca în timp să-și dea seama de efectul lor pozitiv. Multe măsuri radicale necesită curaj politic, pentru că ar duce la o scădere a popularității. Un exemplu ar fi măsuri drastice ca cele luate de Amsterdam pentru a opri creșterea traficului de mașini în favoarea bicicletelor. Vă rog să menționați trei măsuri nepopulare dar necesare pe care vă angajați să le luați.

g.       Relațiile cu grupurile de interese locale: întotdeauna grupurile de interese (unele legitime, altele ilegitime) apasă pe decizia politică. Interesele legitime trebuie susținute, cele ilegitime stopate, iar dumneavoastră ați vorbit adesea despre stoparea corupției. Una din legendele Timișoarei actuale este legată de influența politică a ”fraților Cristescu”, care, în mentalul colectiv, fac și desfac politica locală. Vă rog să clarificați relația dumneavoastră directă sau indirectă cu ”frații Cristescu”, să clarificați dacă interesele acestora le vedeți în categoria intereselor legitime sau ilegitime și să ne spuneți de câte ori și în ce probleme v-ați întâlnit cu ei sau reprezentanții lor. Vă rog să numiți, nominal și faptic, trei exemple concrete de corupție pe care le veți elimina.

3)    În continuarea seriei de întrebări legate de caracterizarea persoanei dumneavoastră, vă rog să clarificați, concret:

a.       Ce veți face în următorii 5 ani dacă nu deveniți primar.

b.      Care sunt cele mai importante 3 realizări din viața dumneavoastră de până acum.

c.       Numiți trei persoane din Timișoara, sau având legătură puternică cu Timișoara, care vor avea un rol important în mandatul dumneavoastră dacă veți câștiga.

d.      Numiți trei personalități politice internaționale care vă sunt modele.

e.      Cine este cea mai apropiată persoană de dumneavoastră, căreia îi cereți sfatul în situații dificile?

f.        Care a fost cea mai mare dificultate peste care ați trecut în viață. 

4)    Posibila dumneavoastră victorie aduce un capital simbolic insolit și foarte interesant: ”un neamț get-beget ales primar al Timișoarei”. Dincolo de performanțe administrative, dar totuși concret: ce poate face omul Fritz pentru oraș și nu poate face omul Robu? 

Întrebări pentru dl. Robu:

1)    Aveți în spate o carieră politică și administrativă prodigioasă. Fără niciun dubiu în cei 8 ani de mandat ați realizat o serie de lucruri în Timișoara, unele aplaudate unanim, altele acceptate doar de unii. Detractorii vă reproșează însă:

a.       Mai în glumă, mai în serios, o serie de comportamente considerate ”ciudate” pentru un om cu o asemenea funcție: ”lăudăroșenia” cu iz autoironic legată de golurile marcate la fotbal, scene video virale cu culesul și gustatul dudelor, vopsirea părului. Cântatul la chitară în stil optzecist completează tabloul unui primar excentric. Toate acestea sunt, cert, elemente periferice, uneori simpatice în definirea unui primar, dar ele au un impact asupra votanților.

b.      Faptul că, în comparație cu alte orașe cu ambiții similare, Clujul de exemplu, în Timișoara ”nu prea ai ce face” în afară de a merge la muncă și în câteva cluburi zise de fițe. Viața culturală e zero barat.

c.       Parcursul politic în tandem cu personaje nefrecventabile, gen PSD și Victor Ponta, mai ales în perioada USL care v-a adus la putere ca primar.

d.      Faptul că ați fi prizonierul unor grupuri de interese foarte active în primărie și faptul că ați supraîncărcat schema de personal a primăriei populând-o cu acoliți politici și nu pe baze meritocratice.

e.      Tensiunile majore din filiala PNL care pare să fie într-o permanentă criză de nervi, incidentul recent legat de un lider liberal istoric (Coifan) fiind un exemplu, la fel ca disensiunile cu primarii din județ, în schimb ați adus candidat pe listele la Senat lideri PNL naționali care nu au nicio treabă cu Timișoara.

f.        Faptul că în comparație cu alți colegi de partid, gen Bolojan, nu ați atras tot atâtea fonduri europene al căror rezultate să se vadă.

g.       Imaginea orașului s-a degradat, pe bună dreptate sau nu, pe când alte orașe din zonă, Oradea și Cluj au crescut în ochii românilor.

h.      Recent au apărut critici severe legate de începerea urmată de sistarea unor lucrări la obiective dragi timișorenilor: fântâna cu pești, opera.

i.         Situația proastă în care s-ar afla proiectul Timișoara –capitală culturală europeană vi se impută prin alegerea nefericită a celor care conduc asociația care se ocupă de eveniment.

j.        V-ați ostilizat elita culturală și universitară a Timișoarei. Circulă zvonul că nu v-ar agrea nici președintele Iohannis și alți lideri importanți de la București.

k.       Procesul cu DNA într-o speță care, privită din afară, pare stranie și seamănă cu un exces de zel având în vedere natura acuzațiilor.

Nu în ultimul rând vi se reproșează că sunteți încăpățânat și cu un ego uriaș. Aceste reproșuri merită, odată la patru ani, răspunsuri scurte, clare și convingătoare. Cum răspundeți, concret și punctual, acestor reproșuri?

2)    Și dumneavoastră, ca mulți primari în funcție din țară, insistați pe atuul experienței administrative. În timpul mandatelor dumneavoastră nu ați avut o mare vizibilitate ca lider național al PNL dar realitatea este că un primar este și un lider politic. Având în vedere că primarul dă orientarea multor politici locale în funcție de convingerile sale politice, adesea trecute sub tăcere, devine relevantă opțiunea politică a candidatului: progresist, conservator, liberal, sau de altă natură, iar PNL de astăzi este oscilant în definirea sa clară, încercând să racoleze sensibilități politice diverse. Pentru a răspunde acestor aspecte, iată o serie de întrebări care clarifică poziționarea dumneavoastră doctrinară în sânul PNL:

a.       În raportul din 2017 al UE despre stadiul implementării proiectului ”Timișoara, capitală europeană a culturii”, se face recomandarea 7, astfel:  

”Recommendation 7: The panel wants to know how multiculturalism and diversity (i.e. the inclusion of the Roma and LGBT communities was an important feature in the bid book) are approached now and would like to receive the list of all relevant projects.” Ce răspuns dați acestei întrebări?

b.      Ajutoarele sociale: cei mai de dreapta spun că ajutoarele sociale ar trebui să meargă doar la cei care nu pot să muncească, restul să meargă la muncă. Cei mai de stânga vor politici asistențiale extinse. Concret, cum ați tratat această problemă până acum și cum veți trata în viitor distribuția resurselor financiare pentru asistență socială?

c.       Imigrație: una din temele politice majore în Europa este legată de acceptarea sau nu de imigranți din Africa și Orientul Mijlociu, majoritatea musulmani. Timișoara are centre de plasament. Care va fi orientarea politică a Timișoarei în această temă majoră dacă sunteți ales primar? Veți milita pentru o sporire a numărului de refugiați din aceste zone ale lumii sau pentru o stopare a fenomenului?

d.      Clanurile din Timișoara: mulți cetățeni se plâng că orașul nu le mai aparține pentru că ar fi cotropit de clanuri, pe care unii le numesc ”clanuri țigănești” care au activități infracționale. Acest fenomen, spun ei, este vizibil cu ochiul liber vara, când aceștia se întorc în Timișoara în locuințele de lux din centru dobândite dubios. Sărbătorile nemților sau maghiarilor de odinioară au fost înlocuite cu străzi blocate de nunți organizate ilegal. Considerați că sunt aceste fenomene o problemă? Dacă da, cum veți reduce impactul lor asupra vieții oamenilor care respectă legea și ce măsuri ați luat până acum?

e.      Politicile verzi: ”verdele” e la modă în Europa. Detractorii spun că mai mult verde împiedică dezvoltarea economică. Un caz-școală e în Timișoara cu firma Continental, care contribuie mult la dezvoltarea economică dar care are numeroși detractori, care spun că ar trebui mutată în afara orașului. Cum vă situați, concret, în această dilemă?

f.        Curajul politic: adesea măsurile corecte, cu impact pozitiv major nu sunt acceptate de oameni la început, pentru ca în timp să-și dea seama de efectul lor pozitiv. Multe măsuri radicale necesită curaj politic, pentru că ar duce la o scădere a popularității. Un exemplu ar fi măsuri drastice ca cele luate de Amsterdam pentru a opri creșterea traficului de mașini în favoarea bicicletelor. Chiar dumneavoasrtă ați dat dovadă de o anumită temeritate, în speța ”acvariului” din Piața Operei și a cablurilor de internet de pe stâlpi. Vă rog să menționați trei măsuri nepopulare dar necesare pe care vă angajați să le luați.

g.       Relațiile cu grupurile de interese locale: întotdeauna grupurile de interese (unele legitime, altele ilegitime) apasă pe decizia politică. Interesele legitime trebuie susținute, cele ilegitime stopate, iar dumneavoastră, ca mulți alți politicieni, ați vorbit adesea despre stoparea corupției. Totuși, primăria pe care o conduceți, este în continuare acuzată că nu ia toate măsurile pentru stoparea corupției. Una din legendele Timișoarei actuale este legată de influența politică a ”fraților Cristescu”, care, în mentalul colectiv, fac și desfac politica locală. Vă rog să clarificați relația dumneavoastră directă sau indirectă cu ”frații Cristescu”, să clarificați dacă interesele acestora le vedeți în categoria intereselor legitime sau ilegitime și să ne spuneți de câte ori și în ce probleme v-ați întâlnit cu ei sau reprezentanții lor. Vă rog să numiți, nominal și faptic, trei exemple concrete de corupție pe care le veți elimina.

3)    În continuarea seriei de întrebări legate de caracterizarea persoanei dumneavoastră, vă rog să clarificați, concret:

a.       Ce veți face în următorii 5 ani dacă nu deveniți primar.

b.      Care sunt cele mai importante 3 realizări din viața dumneavoastră de până acum.

c.       Numiți trei persoane din Timișoara, sau având legătură puternică cu Timișoara, care vor avea un rol important în mandatul dumneavoastră dacă veți câștiga.

d.      Numiți trei personalități politice internaționale care vă sunt modele.

e.      Cine este cea mai apropiată persoană de dumneavoastră, căreia îi cereți sfatul în situații dificile?

f.        Care a fost cea mai mare dificultate peste care ați trecut în viață.

4)    Adversarul dumneavoastră principal, domnul Fritz, pare să beneficieze de un cec in alb din partea unor elite din Timișoara. Posibila sa victorie aduce un capital simbolic insolit și foarte interesant: ”un neamț get-beget ales primar al Timișoarei”. Dincolo de performanțe administrative, dar totuși concret: ce poate face omul Robu pentru oraș și nu poate face omul Fritz? 

Comentarii

  1. Sa-nteleg ca este posibil ca timisorenii nemultumiti de Robu si de asalturile clanurilor interlope asupra " linistii si ordinii publice " ar fi posibil sa-l perceapa pe herr Fritz drept un viitor Johannis initial pentru urbea lor eventual in viitor si pentru Romania precum este fostul profesor de Fizica din Sibiu ?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

Cum să iei două Nobeluri fără bac, scriind și articole științifice greșite? Și să mai și mergi din arest direct la balul președintelui SUA

Cum e cu latinitatea Limbii Române (text scris de tata, adică de Ionel Funeriu)

Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

Adevărul despre aberația auxiliarelor: despre imbecilitatea agresiv-distructivă din România