Cum trebuie să se intre la liceu?
Bună, rea, tradiția în România este ca intrarea într-un liceu anume să se facă pe bază de concurs.
Soluția
în care media se făcea între rezultatele din gimnaziu și media de la evaluarea
națională era corectă teoretic dar catastrofală în practică: mediile din gimnaziu
nu aveau nicio relevanță, fiind, în realitate, o fraudă masivă.
Soluția
ca doar evaluarea națională să conteze este greșită pentru că, în realitate, elevii
și profesorii vor neglija toate materiile în afară de română și matematică. Niciuna
din cele două soluții de mai sus nu lasă liceului nicio părticică de decizie,
ceea ce nu e tocmai bine.
Soluția potrivit căreia selecția e făcută de liceul însuși e ridicolă, din pricina evidentelor pile și șpăgi, tot tradiții românești și ele.
Soluția corectă, ușor de pus în practică, care evită arbitrariul, verifică tot ceea ce știe elevul, nu doar matematică și română, și lasă și liceul să-și spună cuvântul este următoarea:
1)
se "dă" evaluarea națională la:
a)
matematică+informatică*
b)
română**
c)
ştiințe (fizică, chimie, biologie)
d) umanistice (istorie, geografie) ***.
2) Cu un an înainte, fiecare liceu stabileşte, pentru fiecare filieră, coeficienți pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4 coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0.
3) Elevii fac max. 10 opțiuni.
4) Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare liceu/filieră ales/aleasă de elev.
5) Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie.
Ce
rezolvă această modalitate:
1) elevii vor fi încurajați să învețe la toate materiile.
2) Profesorii, la toate materiile, vor avea tot interesul să predea bine. Nu vor mai fi profesori de rangul 1 (mate, română) şi restul.
3) Liceele pot să fie parte a procesului de selecție, prin stabilirea coeficienților. Nu se introduce posibilitatea pilelor ca în situația în care liceele dau ele însele examene.
4) Se elimină arbitrariul din notarea la clasă, fără să se piardă luarea în considerare a tot ceea ce se predă.
5) Calitatea fiecărei școli și a fiecărui profesor vor putea fi ușor măsurate: atât după notele copiilor la evaluarea națională, cât și privind diferența dintre notele de la examene și cele de la clasă.
Care sunt contraargumentele?
1)
"Săracii copii, vor avea prea mult de învățat!".
Răspuns: aşa, şi? Nu învățarea științelor de bază, exacte și umanistice, e rolul şcolii? Per a contrario are cineva curajul să își asume că rolul şcolii e să nu-i învățăm pe copii esența?
2)
"Iar schimbăm?"
Răspuns: nu schimbați nimic dacă sunteți mulțumiți cu ce aveți acum.
Această schimbare ar trebui introdusă începând cu vara lui 2024 în paralel cu lungirea anului şcolar cu 3 săptămâni.
Mai
sunt câteva elemente esențiale de adăugat:
1)
Sistemul corect
este învățământ obligatoriu de 10 ani: de la 6 ani (clasa pregătitoare) la 16
ani (clasa a IX-a). Orice ar scrie în lege, de exemplu învățământ obligatoriu
de 12 ani, este degeaba: în realitate nu se va respecta (da, hârtia acceptă
orice năzbâtie scrie cineva pe ea) și, în plus, dreptul legal de a munci este de
la 16 ani.
2) Locul
clasei a IX-a este la gimnaziu. Efectele pozitive ar fi cel puțin trei:
a.
ne-am asigura că tinerii
din rural termină 10 ani de studiu la ei acasă.
b.
În sfârșit evaluarea națională ar avea logică:
copiii nu ar da examen pentru a continua... învățământul obligatoriu. Ce
aberație întreținem, totuși, de ani de zile...
c. Numărul locurilor în ”liceele bune” ar crește considerabil. În loc de, de exemplu, 4 ani a câte 2 clase cu 27 de elevi (deci 54 de elevi pe an) am avea 3 ani a câte 3 clase cu 24 de elevi, deci 72 de elevi pe an...
Este
de reținut că aceste soluții au fost legiferate în 2011 prin Legea 1. Ele ar fi
fost aplicate de ani buni dacă guvernele din 2012 încoace ar fi gândit în
interesul copiilor. Din păcate nu cred că cineva va avea clarviziunea să pună
în aplicare un lucru atât de simplu și eficient. Bănuiesc că se va veni din nou
cu soluții alambicate, fără efecte în real. Așa că, din păcate, tot pe cont
propriu sunteți și tot cu cele trei soluții tradiționale rămâneți:
A)
meditații,
B)
meditații şi
C)
meditații.
Restul
vor fi, probabil, poveşti de adormit electorat.
*
prin „informatică” înțeleg „algoritmică”.
**
în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente de limbă străină
***
în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente din alte umanistice, în
funcție de programa școlară parcursă
Perfect de acord, fiind unica posibilitate de a stimula ambele părți competitorii. Respect ideii dvoastra,dl. ministru!
RăspundețiȘtergereDe acord, insa din pacate sa stiti ca sunt multi profesori de stiinte foarte slab pregatiti si care nu pot fi schimbati desi o cer chiar copiii care isi doresc sa invete materia si care insa nu o pot intelege deloc la clasa. Ce facem cu ei, de ce sunt acceptati, de ce e asa de greu sa fie scosi din sistem...Stiu de ce e greu, intrebarea e cum ii scoatem din sistem :)
RăspundețiȘtergereSoluția este practică dar datorită inerției sistemului și superficialității din administrație, este neviabilă.
RăspundețiȘtergereDe acord, dar cu unele observatii. Am dat admitere si la liceu, si la facultate si nu am inteles niciodata logica admiterii pe baza dosarelor cu notele din gimnaziu la liceu, sau a notelor de la bac/sau proportional pe baza notei de la bac la facultate, avand in vedere diferentele uriase de notare intre o scoala si alta sau un liceu si altul. Nu vad sensul clasei a noua la gimnaziu, sunt suficiente 8 clase - 4 primare si 4 de gimnaziu. Apoi liceu de inca 4 ani, dar cu sistem de evaluare, gen treapta, dupa clasa a zecea. Era bun sistemul ala și oferea un criteriu de departajare, plus o recapitulare a primilor 2 ani de liceu pentru cei care dadeau apoi bacalaureatul in a 12-a.
RăspundețiȘtergereNeaparat trebuie admitere cu examen la facultate. Cele care au probe sportive sau psihologice sau medicale sa le programeze inainte de examenele scrise, astfel incat candidatii exclusi sa mai aiba o sansa la alta facultate.
Nu trebuie sa aiba toti bacalaureatul si nu trebuie sa aiba toti diploma de facultate.
Evident, trebuie reinfiintate scolile profesionale in toate judetele, e un deficit fantastic de muncitori calificati, si nu doar strungari sau lacatusi mecanici, ci si bucatari, electricieni, tamplari, faiantari, dulgheri, sudori etc etc etc.