Despre situaţia cercetării în România

Mai jos un articol pe care l-am scris in luna mai despre situaţia cercetării din România la cererea unei reviste de specialitate care circulă în Uniunea Europeană.

In a way Mr. Economic Crisis seems to be any government’s friend: it is these days the culprit, and the perfect excuse, for any unpopular measures taken by governments. Yet, just as governments struggle to find answers for immediate threats to economy and increasing social demands, history has shown time and again that crisis situations are also good oportunities for profound changes difficult to implement in normal times. So has also claimed the Romanian premier, Mr. Boc, in a recent speech. And he is right: after all, the classical way to reform a system is to first stress it at the maximum and then provide the necessary changes as a way to heal it.

As far as the research policy is concerned, the Romanian government with a little help of Mr. Crisis got the first part right: after several years of significant budget increase this year’s budget is less than 65% of last year’s. It is as close to a deadly stress as it gets, and Mr. Crisis provides the perfect excuse. Some say that the budget cut is a wise measure: pouring money into the system did not produce any visible institutional reform. For example, the capacity of the Romanian National Research Authority (ANCS) to evaluate grant proposals in the financial-bonanza times was far less developed than its ability to spend money. Therefore, many accuse the ANCS of money wasting in the 2005-2008 period. Another player, the Romanian Academy, despite being led by a renowned scientist that has been an advocate for change and despite gaining a higher level of respectability in recent times, is still organised on the soviet model. Also, there is insufficient influx of foreign-based researchers in Romania. When it comes to showing the deliverables, few could explain effectively to Mr. Pogea, the current minister of finance, that after 30 years of financial deprivations and a huge wave of braindrain, 3 years of decent financing could not have produced spectacular effects.

Indeed, the Romanian research system has been traumatized for the the past 30 years: before 1989 it suffered from the quasi-isolation and sub-financing due to the communist regime. After 1989 it suffered from a severe brain drain in conjunction with poor financing until 2005. Benefiting from a close relation with the then premier, as well as unprecedented economic boom, Mr. Anton Anton - the head of ANCS from 2005 to 2008, widely considered as a man keen on progress- flooded the system with as much money as it could absorb. It went as far as organising a (succesfull) event in which over 200 recognised Romanian scientists based abroad were invited to Bucharest in order to identify ways to strengthen Romanian research.

But this financial increase produced also perverse effects: whereas those that deserved financing based on their scientific performance usually obtained it (and therefore - busy spending their money - softened their request for structural change) Mr. Anton’s critics claim that valuable resources went into projects with little relevance and politically placed grant-directors, therefore consolidating the advocates of the statu quo.

The November 2008 general elections promissed to be a golden moment for the Romanian research: the two main parties, PDL (center right) and PSD (left) payed special attention to research in their electoral programs. The Romanian president himself, through a commission of experts, drafted a research reform document received with quite some enthusiasm by the research community, at least the progressist part of it. Beting on yet another increase in budget many grants were contracted in 2008 and many new programs were being planned for 2009. That was counting without the Crisis. Facing the prospect of a serious shrinking of the national economy and still without an answer to the question of “what economic results has the romanian research produced?” budgets were drastically cut. Reseachers describe the situation as catastrophic: funds for already awarded projects have been cut, so that salaries and bills are not payed. Many scientists pack, again, their luggage for Western Europe or the USA.

It is in this tense context that the most representative researcher’s NGO from Romania, Ad Astra, asked the European Commission to condition an already agreed 5 billion Euro loan to the Romanian government on a strong research commitment: 1% of GDP starting in 2010 and institutional reform. Ad Astra believes it can work since these requirements are already implicit to the loan: the Commission has asked the European Council to condition the loan on “the economic programme [that] will also include structural reform measures, in line with the country-specific recommendations by the Council in the framework of the Lisbon strategy”. And, says Ad Astra, the research system reform is part of the country-specific Lisbon strategy.

Wheather the Commission takes the steps suggested by Ad Astra still remains to be seen, although one has to be skeptical about it. In fact, the question that matters is the extent of the government’s commitment to research. What Ad Astra is asking for is the governing program (that is now a law) to be observed: 1% for research in 2012 (a more realistic term than the Ad Astra proposal since it is unsure that the unreformed romanian research system could absorb 1% of the GDP in 2010) as well as swift institutional reform and a relevant grant-evaluation system. With a reputation of a trustable and decisive man, Mr. Boc has now the historical chance to use the Crisis that helped him stress the Romanian research system to the maximum in order to introduce the long-waited reforms. He has a good programm, he still has people able to reform the system and, thanks to M. Crisis, he may even have a larger than expected community of Romanian scientists abroad willing to repatriate. And in them lasts the big chance of Romanian’s research revival. The Ad Astra cry of help from the Commission should give him the sense of urgency in action as well as a justification back home that he needs. Surely, the Commission could help by putting some pressure, even informal. But it can not and should not replace the decisive action of the Romanian government.

PS: two important measures have been taken on paper: 1% for research in the new “Education Law” and upfront grant payment.

PPS: textul publicat este putin mai scurt decât cel postat aici datorită constrângerilor de spaţiu.


  1. Nu sunt total de acord cu imaginea prezentata de tine. Postez cateva din opiniile care le-am avut de-a lungul timpului asupra cercetarii din romania cu relevanta asupra celor discutate aici. Sper sa ai rabdarea si timpul sa le parcurgi.

  2. @ Lucian: la conf. diaspora am participat la sectiunea biochimie si conf. a fost de un nivel foarte inalt. Sesiunea comuna a fost dificila pentru ca multi participanti nu stiau care este situatia in Romania. A fost din punctul meu de vedere un succes daca te gindesti de unde s-a plecat. Desigur se putea mult mai bine.

    De acord cu celelalte 2 posturi ale tale. Dar nu vad nicio discrepanta intre ceea ce prezinti tu si ceea ce spun eu in articol. Dimpotriva. Felicitari pentru blog.

  3. ''With a reputation of a trustable and decisive man, M. Boc'' E cu totul regretabil ca intr-un articol despre cercetarea romaneasca poti sa faci asemenea afirmatii (si bolduite pe deasupra, sa tina minte Europa ce prim-ministru vajnic avem noi). Pot sa stiu si eu unde are boc reputatia asta? Poate la voi la partid. Ia intreaba tu restul societatii sa vezi ce zice? Cred ca ti-am mai dat o data citatul asta, dar ti-l voi da din nou ca sa intelegi ca acest boc este campionul demagogiei in Romania, cu totul opus unui trustable man: ''PDL este garantul faptului ca toate legile adoptate de parlament se vor aplica, si legea privind majorarea salariilor profesorilor, si alte legi ce vor fi adoptate pentru medici, functionari etc'' (octombrie-noiembrie 2008). Intreaba-i te rog pe profesorii mintiti de boc cat de ''trustable'' este acest individ.
    PS As fi avut si ceva comentarii punctuale la ce spui despre cercetarea romaneasca, da' mi-a pierit orice chef.

  4. @ atreides: Boc a venit la guvern cu un mandat de succes la Cluj. Unde a fost "trustable and decisive", vezi dezvoltarea Clujului. Asta este bilantul pe care trebuie judecat.

  5. La Cluj o fi fost ''decisive'', ''trustable'' nu esti in functie de ceea ce faci la Cluj, ci in functie de ceea ce esti ca om. Iar boc este un mincinos de doi bani si un demagog de ultima speta, sa numesti un astfel de om ''trustable'' este o gluma extrem de proasta. Si unde? Intr-un articol despre cercetare. De ce nu il numesti asa in ziarul vostru de partid sau gazeta portocalie de perete sau ce aveti voi pe acolo? Nu ar fi deranjat pe nimeni.

  6. @ atreides: as prefera sa citesc comentariile punctuale la care faceai referire in postul anterior decit sa ne dam cu parerea despre calitatile premierului. E bine sa te obisnuiesti pe acest blog cu ideea ca eu cred ceea ce spun si spun ceea ce cred. Indiferent cine sau ce este in discutie.

  7. Inca ceva: in ultima vreme boc il tot critica pe Tariceanu pentru ca a marit, cica ''nejustificat'', salariile bugetarilor, in conditiile in care anul trecut il injura ca de ce nu aplica legea 221. Boc are o teza de doctorat in care demonstreaza superioritatea parlamentului bicameral si in iarna aproba dand din coada ideea lui basescu de a trece la parlament unicameral. Deci, despre ce vorbim noi aici? Despre un individ care isi schimba parereile dupa cum bate vantul. Curat ''trustable''.

  8. ''E bine sa te obisnuiesti pe acest blog cu ideea ca eu cred ceea ce spun si spun ceea ce cred'' Foarte bine. Si eu fac la fel. Te deranjeaza? Daca da, just let me know.

  9. @ atreides: nu ma deranjeaza, chiar incurajez opiniile contrare, in absenta carora progresul nu este posibil.

  10. Si atunci care e sensul frazei ''E bine sa te obisnuiesti pe acest blog cu ideea ca eu cred ceea ce spun si spun ceea ce cred'' ? Ma suspectezi cumva ca te suspectez ca pe blogul tau nu spui ceea ce crezi sau nu crezi ceea ce spui?

  11. Mda, pana la urma cred ca e un misunderstanding aici. Eu am incercat sa-ti demonstrez, prin cateva contraexemple, ca afirmatia ta cu privire la Mr. trustable este falsa. Bineinteles ca nu ti-am contestat dreptul de a crede in continuare ca afirmatia e adevarata, in ciuda tuturor evidentelor...

  12. @ atreides: sa fim clar intelesi: nu sunt si nu voi fi de acord cu scaderea bugetului cercetarii. Am incercat sa fac tot ceea ce imi era cu putinta pentru a evita acest lucru la momentul respectiv. In acest articol mi-a fost ceruta o analiza a situatiei din Romania. Asa cum vezi prezint cele doua puncte de vedere cit si o concluzie. Nu cred ca se poate spune ca analiza este indepartata de realitate.

  13. Ah, stai ca nu ne mai intelegem de nicio culoare. Ce treaba are bugetul cercetarii cu discutia anterioara despre cat de trustable e boc? Parerea mea despre el este independenta de treaba cu cercetarea, asta e doar cireasa de pe tort. E aproape dimineata, hai sa mergem la culcare si vorbim dupa ce ne trezim despre cercetare. Noapte buna!

  14. A few small observations, I hope they will be taken lightly:

    "M." is not an appropriate short form of "Mister". "Mr." is. Assuming that's what you mean when writing "M. Boc", whose first name is otherwise "Emil" as far as I know.

    It's "time and time again" instead of "time and again".

    The term "scientits" is unintentionally funny - particularly given the context - albeit incorrect.

    Laws are to be "observed", not "respected". "Respect" is a false friend in Romanian, its general meaning being "esteem".

    All the best!

  15. Un pas inainte pentru cercetarea in Romania, pentru care Dl. senator Hardau cat si multi reprezentanti ai institutelor de cercetare din Romania, care au fost alaturi de aceasta initiativa in momentul cel mai greu, cand era respinsa de ministerul de finante, merita felicitati:
    A trecut legea pentru modificarea articolului 65 al Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică şi pentru completarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice; mai trebuie doar promulgata de catre presedinte. Ea prevede ca avansul acordat din fonduri publice pentru desfasurarea activitatilor in cadrul contractelor de cercetare finantate in urma competitiilor nationale sa fie de minimum 30% si pana la 90% (pana acum era de maximum 30%, ca la restul finantarilor din fonduri publice).
    Detalii aici:

  16. Completare: comentariul meu se refera la "upfront grant payment".

  17. @Daniel:Multumesc pentru aprecierile la adresa blogului meu.

    Nu pot sa fiu de acord cu succesul conferintei. Aproximativ 700 de persoane s-au intalnit la aceasta conferinta, din care aproximativ 200 au fost din strainatate. Ceea ce nu pot eu sa inteleg sub nici un fel este cum de aceasta conferinta nu a avut ca rezultat un raport final. In viziunea mea acel raport ar fi trebuit sa contina recomandari pentru viitor si semnale de alarma asupra prezentului.

    Acest document ar fi fost de mare importanta pentru comunitate. Fara acesta acesta conferinta a ajutat in principal oamenii care au participat direct la conferinta dar nu si pe cei care au privit din afara. Si din ceea ce am reusit eu sa sondez critici destul de serioase au venit chiar de la participanti.

    Nu cred, in plus, ca criza ajuta la imbunatatirea oricarui sistem. Aceasta e din cauza ca orice organizatie sau institutie in momentul fondarii isi muta accentul principal de pe scopul la fundare la scopul de auto-conservare. Iar aceasta autoconservare e mult, mult mai amplificata in sistemul educational si de cercetare. Ramane sa vedem peste 2-3 ani dar eu ma astept la o continuare a conservarii claselor de "dinozauri".

  18. In mare, si lasand deoparte partizanatul evident, analiza ta este corecta si pertinenta. As adauga cateva mici chestii, plus nuante si lucruri cu care nu sunt de acord.
    Cred ca lucrul cel mai criticabil in perioada 2005-2008 nu este ca or fi castigat proiecte si oameni care nu meritau (or fi fost si de-astia, dar din fericire cam toti cei pe care ii stiu eu ca meritau au castigat, cu foarte mici exceptii), ci aspecte de natura birocratica: de exemplu procedurile greoaie de raportare, sau, lucrul care m-a enervat intotdeauna foarte tare, faptul ca exista un interval de timp prea mic intre lansarea unei competitii si deadline.
    Apoi: ''Some say that the budget cut is a wise measure: pouring money into the system did not produce any visible institutional reform.'' Poate nu a produs o reforma institutionala, dar poate ca nici nu a fost asta scopul, ci stimularea obtinerii de rezultate stiintifice, iar aici cifrele sunt incontestabile, cel putin in privinta numarului de articole ISI.
    Partea cea mai discutabila este aici: ''1% for research in 2012 (a more realistic term than the Ad Astra proposal since it is unsure that the unreformed romanian research system could absorb 1% of the GDP in 2010'' Deci, tu sustii practic ideea ca sistemul nu poate absorbi 1% din PIB PENTRU CA este nereformat. O relatie cauzala deci. Eu nu reusesc sa vad aceasta relatie cauzala, adica nu vad in ce masura ''reformarea sistemului'', whatever that means, ar ajuta la imbunatatirea capacitatii de absorbtie. Poate detaliezi. In orice caz, nu asta e problema principala, ci una mai grava. Sa zicem ca ai dreptate, si ca intr-adevar sistemul, din nu conteaza ce motive, nu poate absorbi 1%. Pai, atunci avem o problema: in legea educatiei, asta de si-o asuma Mr. trustable, cred ca scrie ca cercetarea va avea 1%. Intrebarea este: se va respecta legea? Se va da 1%? Sau argumentul asta ca sistemul nu poate absorbi 1% va fi folosit exact ca sa nu se dea 1%? Nu stiu, vom vedea, daca ai ceva informatii suplimentare poate ne zici si noua, pari cam sceptic ca se va da. Daca ma intrebi pe mine, eu zic ca sistemul e capabil sa absoarba 1%, cu conditia sa fie lansata rapid o noua competitie de proiecte (din cate stiu, anul asta nu s-a mai lansat nimic, nu?)
    Apoi: faci doua afirmatii care se bat cap in cap: ''Many scientists pack, again, their luggage for Western Europe or the USA.'' si
    ''thanks to M. Crisis, he may even have a larger than expected community of Romanian scientists abroad willing to repatriate'' Adica, DIN CAUZA crizei, cei care s-au intors se pregatesc sa plece, si DATORITA crizei, sunt unii care vor sa se intoarca! E o imagine halucinanta!
    In fine: ''the most representative researcher’s NGO from Romania, Ad Astra'' Mie nu mi se pare ca Ad Astra ar fi o organizatie reprezentativa (in ciuda numeroaselor lucruri bune pe care le-a facut), e mai degraba un club inchis unde membrii se reprezinta doar pe sine. Eu personal nu ma simt in niciun fel reprezentat de dl. Gabriel Preda, hahaha!

  19. Cercetarea este un concept străin românilor.

    În ţările civilizate, cele care au o cercetare dezvoltată, avem două feluri de cercetare, una aplicată, care este de obicei la nivel privat şi determină în special inovaţia, îmbunătăţirea, orice are o implicaţie directă în comercial, cea de a doua este o cercetare fundamentală, de regulă în instituţii ale statului, care, în timp determină evoluţia socio-economico-tehnologică a statului obţinându-se un avantaj faţă de celelalte state şi care duce, în cele din urmă, prin exploatarea invenţiilor, la bunăstare materială şi bunăstare politică în relaţiile internaţionale.

    Cercetarea românească nu poate fi particulară pentru că nu avem societăţi comerciale atât de mari pentru a susţine, gestiona şi bugeta un colectiv de cercetători. Şi atunci cercetarea românească reprezintă verificarea unor soluţii constructive derivate, ceea ce nu este chiar o chestiune de cercetare ci mai mult de adaptare a unor soluţii deja existente.

    Cercetarea românească de stat există dar în forme mai mult academice şi, mai ales, subfinanţate. În afară de cercetarea de ameliorare din agronomie, restul cercetărilor sunt soluţii ineficiente economic şi fără rezultate pentru satul român, pentru că România nu are forţa (sau politica economică) de a aplica ceea ce se cercetează. Un coleg de liceu, student la Electrotehnică, îmi povestea acum 18 ani despre motoarele cu plasmă pentru automobile. Sunt convins că, indicând o cercetare academică pe acest subiect, nu ajungeam astăzi să citim din reviste cum stă treaba cu motoarele cu hidrogen. Dar ce ne trebuie nouă motorul cu plasmă dacă nu putem să avem măcar o fabrică de maşini cu capital românesc? Poate o fabrică de motociclete? Sper că într-o zi cercetarea îşi va lua locul de primadonă a ştiinţei, astăzi nu cred însă că am ştii pentru ce să o folosim, sau cel puţin liderii acestei ţări nu ar putea să-i dea o utilitate certă.

  20. Inca ceva. Chestia cea mai aberanta in materie de raportare a fost introdusa dupa ce ati venit voi la putere, si chiar as vrea sa stiu parerea ta despre asta. Cred ca stii ca anul trecut s-au introdus criterii minimale de performanta (cel putin un articol ISI de fiecare membru cu experienta al proiectului). Ei bine, anul asta, cand s-a facut contractarea, s-a cerut sa se precizeze si IN CE REVISTE VOR FI PUBLICATE ARTICOLELE! Adica eu ar trebui sa stiu de acum in ce revista va fi publicat un articol pe care il voi scrie anul viitor sau peste doi ani! As vrea sa stiu si eu ce a fost in capatana celui care a introdus aberatia asta!?!

  21. @atreides

    Precizarea e necesara totusi, dar nu numele revistei ar fi asa de important, cat nivelul, dat de factorul de impact. Dupa ce s-au introdus criteriile minimale de performanta, un mare numar de reviste locale s-au reconvertit in reviste cotate ISI (pentru asta, criteriile minimale sunt accesibile, criteriul principal priveste regularitatea aparitiei); factorul de impact al acestora e insa foarte mic pentru ca foarte putine articole ajung sa fie citate;
    In functie de domeniu, factorii de impact sunt mai mari sau mai mici; cea mai importanta revista din domeniul in care am publicat cel mai mult are factorul de impact 1.6 (IEEE Trans on Magn), care e foarte mic pentru chimie sau medicina.

  22. @Gabriel Preda Si crezi ca pot eu sa stiu azi ce factor de impact va avea revista in care voi publica un articol pe care il voi scrie peste doi ani?

  23. @atreides "Ei bine, anul asta, cand s-a facut contractarea, s-a cerut sa se precizeze si IN CE REVISTE VOR FI PUBLICATE ARTICOLELE! """

    Si cine a propus aberatia asta? Am ras in hohote cand am citit chestia asta. Chiar daca este vorba doar de o situare a revistei respective pe o scara valorica in domeniul respectiv si tot este aiurea sa ceri asa ceva? De unde poti stii tu ca viitoarele rezultate vor fi de un anume nivel? Si ca vor fi acceptate in revista pe care o speri tu? Daca altii care lucreaza in acelasi domeniu publica inaintea ta un rezultat asemanator, mai bun , mai complex etc si te trezesti ca ceea ce parea extraordinar devine banal? Si asta se intampla chiar mai des decat isi imagineaza "inteligentele "alea care au putut propune asa ceva.......

    @ Gabriel Preda
    Un om inteligent nu compara reviste din domenii diferite. Nu conteaza ca jurnalul in care publicati are un factor de impact de 1,6 ce poate parea nesemnificativ fata de reviste din alte domenii. Conteaza ( desi si asta este oarecum relativ) cum este situata aceasta revista in domeniul respectiv, care este factorul de impact maxim din acea ramura. Ar trebui ca oamenii sa cunoasca aceste reguli simple de comparatie intre domenii (comparatie ce risca sa devina caraghioasa in anumiet situatii, atat de multe diferente si particularitati exista).

  24. @atreides & Ilinca

    Sincer, in locul promisiunilor cu foarte multe detalii, unele greu de anticipat (in ce revista voi publica) folosite pentru selectia de oferte, as prefera selectie pe baza evaluarilor post-grant de la proiectele anterioare. In acest fel fiecare ar avea interesul sa-si pastreze o istorie cat mai "curata" cu promisiuni moderate, pe masura rezultatelor posibile, dar cu un scor cat mai mare la evaluarile post-grant, unde se compara distanta intre promisiuni si rezultate. Anul trecut se ajunsese deja la un fel de "cursa a inarmarilor", cu proiecte cu tot mai multe promisiuni, unele cu totul nerezonabile, si cu rezultate modeste, daca sunt comparate cu promisiunile ...

  25. @Gabriel Preda
    Tocmai de aceea este nevoie de evaluatori capabili sa faca diferenta intre niste simple promisiuni si cam ce se poate realiza concret in domeniu. Evident, intotdeauna pot apare surprize si placute si neplacute dar in general se poate aprecia daca un proiect este realist sau autorul bate campii. Evident, realizarile anterioare ale celui ce propune proiectul pot constitui un barometru in acest sens, dar nu-i o conditie esntiala pentru reusita proiectului. Cel putin asa vad eu lucrurile.
    Oricum, chestia asta cu anticiparea revistelor mi se pare exagerata, chiar daca o intorci pe toate partile.

  26. @Ilinca ''Si cine a propus aberatia asta?'' Nu stiu, as vrea si eu sa aflu, cineva de la CNCSIS sau ANCS

  27. @Gabriel Preda ''Sincer, in locul promisiunilor cu foarte multe detalii, unele greu de anticipat (in ce revista voi publica) folosite pentru selectia de oferte, as prefera selectie pe baza evaluarilor post-grant de la proiectele anterioare'' La evaluare s-a tinut bineinteles cont de istoria anterioara a membrilor proiectelor. Tampenia aia cu indicarea revistelor a fost introdusa la contractare, deci dupa castigarea competitiei, si anume anul asta (competitia a fost in 2008 si proiectele au demarat efectiv in 2009, cu o intarziere de aproape jumatate de an fata de calendarul anuntat initial, deh, criza mare monser).

  28. Desi institutele Academiei Romane sunt recunoscute pe plna mondial pentru cerectarile facute si desi primul ministru Boc a promis ca nu se vor micsora salariile cercetatorilor totusi asta se intimpla acum in aceste institute.Oameni de mare capacitate stiintifica se confrunta cu micsorari de salarii de peste 22%.Si asta dupa ce sumele pe proiectele semnate in 2007 si 2008 s-au micsorat cu 75% si cind nu au acces la nici o baza de date de literatura. Va imaginati ce chef de cercetare vor avea de acum incolo? Oricum PACAT si RUSINE pentru cum ne tratam oamenii de cultura si stiinta.


Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

Cum să iei două Nobeluri fără bac, scriind și articole științifice greșite? Și să mai și mergi din arest direct la balul președintelui SUA

Cum e cu latinitatea Limbii Române (text scris de tata, adică de Ionel Funeriu)

Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

Adevărul despre aberația auxiliarelor: despre imbecilitatea agresiv-distructivă din România