Religia în şcoli

Unul dintre cele mai spinoase subiecte, generatoare de pasiuni, discuţii aprinse şi procese de intenţie este subiectul religiei în şcoli. Pe de-o parte Biserica Ortodoxă, invocând rolul bisericii în istoria noastră a început sub conducerea ÎPS Daniel o campanie structurată pentru a încuraja (unii vor spune a obliga) şcoala să ofere şi educaţie religioasă. Astfel a apărut sintagma "nici un liceu fără Dumnezeu". Pe de altă parte o serie de ONGuri sau persoane publice mai mult sau mai puţin proeminente se pronunţă pentru un model laic al şcolii.

Am cunoscut bine, frecventându-l, sistemul educaţional profund laic din Franţa. Cunosc bine sistemul german în care Biserica are o mare, chiar dacă discretă, influenţă. Cunosc tentaţia de a importa soluţii "de-a gata". Realitatea de azi este că relaţia noastră cu Biserica nu este atât de aşezată precum în Germania şi Franţa. Parţial pentru că îngrădirea libertăţilor religioase în comunism a creat un fel de "religiozitate prin compensaţie", fenomen întâlnit în alte ţări ex-comuniste, exemplul din Polonia fiind cel mai elocvent. Care este calea pe care trebuie să o urmăm în România?

Un argument (puternic) vehiculat de avocaţii religiei în şcoală este acela că reconstrucţia morală a naţiunii are nevoie de întărirea simţământului religios. Pe de altă parte educaţia religioasă face mai degrabă parte din "educaţia informală" care se dobândeşte în afara unui cadru rigid, aşa cum este o sală de clasă. Într-adevăr îmi vine greu să îmi imaginez un copil având revelaţia religioasă într-o sală de clasă care, să recunoaştem, se pretează greu solemnităţii asociate cu simţământul religios. Mai mult, dacă e să dăm crezare unor studii, statisticile arată că "indicele de moralitate" (alcoolism, divorţuri, violenţă) nu este corelat cu studiul religiei în şcoală.

Unul dintre cele mai puternice argumente vehiculate în favoarea religiei în şcoală este necesitatea de a umple spaţiul spiritual al tinerilor cu cu elemente ale unor religii care au trecut testul istoriei. Alminteri acest spaţiu ar putea lesne fi ocupat de mişcări cu potenţial seducător şi distrugător mare (secte ciudate de exemplu).

Totuşi, cum cadrează studiul dogmei religioase (care se practică foarte frecvent în România) cu "curriculum bazat pe formarea de competenţe"? Cum cadrează "crede şi nu cerceta"* cu "caută şi vei afla"**? Cum îl poţi învăţa pe copilul de 7 ani despre creaţionism pentru, mai apoi, a-i preda Darwinismul? Unde se opreşte explicarea religiei şi unde începe îndoctrinarea? Iată întrebări complexe la care suntem chemaţi să răspundem serios şi fără patimă.

Din păcate până acum a fost preferată o soluţie care să minimizeze riscurile politice dar pe care eu nu o consider optimă: religia în şcoli este obligatorie şi opţională în acelaşi timp... Altfel spus, din oficiu, copilului îi este predată religia încă din clasa I. Pentru cei care nu doresc studiul religiei, părinţii trebuie să îşi retragă copilul de la clasă de la ora de religie. Ceea ce duce, inevitabil, la o forma de stigmatizare. În mare opţiunile tărilor europene sunt:

  • învăţământ laic
  • introducerea religiei în curriculum, caz în care se studiază "istoria religiilor"
  • introducerea opţională a religiei cu particularităţi confesionale, situaţie în care asistarea la cursuri se face prin înscriere voluntară

În gândirea comună un om politic care nu este apropiat de Biserică este un om politic fără şanse. Aminiti-vă lovitura fatală aplicată de Constantinescu: "Domnule Iliescu, dumneavoastră credeţi în Dumnezeu?" O consecinţă este faptul că azi, în spaţiul politic, ideile referitoare la un sistem educaţional exclusiv laic sunt spuse pe la colţuri. Eu nu am o opinie definitivă pe această temă, pentru a mă pronunţa am nevoie de o înţelegere mai profundă şi sistematică a relaţiei românilor cu religia. Se poate astăzi discuta deschis, liniştit, raţional şi cu respect reciproc despre acest subiect?

O intervenţie de-a mea pe o temă conexă (ştiinţă şi religie) în Parlamentul European

http://www.youtube.com/watch?v=2Bn24Jx8GwI

* vezi http://blog.sirg.ro/2008/09/10/despre-sintagma-crede-si-nu-cerceta/

** Matei 7, 7-8

PS: îi mulţumesc lui Ioan Grosan pentru cuvintele frumoase la adresa mea din Ziua. Il aştept şi pe acest blog.

Comentarii

  1. Daniel, ne esti dator cu o poveste...

    Cum e sa fii nou, tinar, destept, "de afara" si sa intrii in politica romaneasca la nivelul la care ai facut-o tu?
    Asta pt ca eu am impresia ca nu e usor, ca nu e apreciat, ca e o "amenintare" pt unii.. Gresesc?

    RăspundețiȘtergere
  2. Opinia mea este ca relatia cu religia a celor mai multi dintre romani este o relatie careia i se pot descoperi usor cateva caracteristici:

    1. este superficiala (fara puternice resorturi intime si trairi/revelatii interioare),

    2. este fragila si uneori casanta (Dumnezeu e certat, admonestat si chiar renegat rapid la cea mai mica asazisa "neimplinire") si

    3. nu de putine ori ipocrita, fariseica ba chiar interesata ("rumanul" nu se abtine de la ipocrizie ori de cate ori constata sau intuieste ca a parea ca esti un apropiat al lui Dumnezeu ar da bine pentru atingerea unui anumit scop).

    NU NE LIPSESTE DOAR EDUCATIA RELIGIOASA, CAT MAI ALES EDUCATIA MORALA PE AL CAREI FUNDAMENT SE CLADESTE CEA DINTAI.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iată cum sună legea în Franţa în ceea ce priveşte religia în şcoli:

    Titre IV : La laïcité de l'enseignement public
    Chapitre unique.
    Dernière modification du texte le 02 septembre 2009 - Document généré le 15 septembre 2009 - Copyright (C) 2007-2008 Legifrance
    Article L141-1
    Comme il est dit au treizième alinéa du Préambule de la Constitution du 27 octobre 1946 confirmé par celui de la Constitution du 4 octobre 1958, " la Nation garantit l'égal accès de l'enfant et de l'adulte à l'instruction, à la formation et à la culture ; l'organisation de l'enseignement public gratuity et laïque à tous les degrés est un devoir de l'Etat ".
    Article L141-2
    Suivant les principes définis dans la Constitution, l'Etat assure aux enfants et adolescents dans les établissements publics d'enseignement la possibilité de recevoir un enseignement conforme à leurs aptitudes dans un égal respect de toutes les croyances.
    L'Etat prend toutes dispositions utiles pour assurer aux élèves de l'enseignement public la liberté des cultes et de l'instruction religieuse.
    Article L141-3
    Les écoles élémentaires publiques vaquent un jour par semaine en outre du dimanche, afin de permettre aux parents de faire donner, s'ils le désirent, à leurs enfants l'instruction religieuse, en dehors des édifices scolaires.
    L'enseignement religieux est facultatif dans les écoles privées.
    Article L141-4
    L'enseignement religieux ne peut être donné aux enfants inscrits dans les écoles publiques qu'en dehors des heures de classe.
    Article L141-5
    Dans les établissements du premier degré publics, l'enseignement est exclusivement confié à un personnel laïque.
    Dernière modification du texte le 02 septembre 2009 - Document généré le 15 septembre 2009 - Copyright (C) 2007-2008 Legifrance
    Article L141-5-1
    Dans les écoles, les collèges et les lycées publics, le port de signes ou tenues par lesquels les élèves manifestent ostensiblement une appartenance religieuse est interdit.
    Le règlement intérieur rappelle que la mise en oeuvre d'une procédure disciplinaire est precede d'un dialogue avec l'élève.
    Article L141-6
    Le service public de l'enseignement supérieur est laïque et indépendant de toute emprise politique, économique, religieuse ou idéologique ; il tend à l'objectivité du savoir ; il respecte la diversité des opinions. Il doit garantir à l'enseignement et à la recherche leurs possibilités de libre développement scientifique, créateur et critique.

    RăspundețiȘtergere
  4. Personal cred ca ar trebui sa fie o totala separatie intre invatamant (altul decat cel confesional) si religie.

    In Olanda tendintele, din cate am vazut, sunt opuse celor din Romania. Universitatea la care lucrez a fost fondata dupa cel de-al doilea razboi mondial la initiativa unei fundatii catolice si a purtat numele de universitate catolica pana in 2005. In 2005 decizia de a elimina termenul catolic din numele universitatii a fost luata pentru ca nu mai reprezenta activitatea universitatii si deoarece s-a considerat ca aduce prejudicii de imagine la nivel international in incercare universitatii de impunere ca o universitate cu o puternica activitate de cercetare. In momentul de fata doar departamentul de studii religioase mai este direct influent de dimensiunea catolica este departamentul de studii religioase (oarecum pe drept as spune).

    Nu pot sa inteleg dorinta atat de puternica in Romania pentru a amesteca doua dimensiuni ale unei persoane. Si mai grav e ca prin pozitii publice biserica induce ideea ca unele descoperiri stiintifice ar fi in contradictie cu dogma religioasa si deci false.

    Daca vrei iti dau un exemplu care pe mine m-a ingrozit. Exemplu doar la cerere si as prefera in privat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate asa este normal intr-o lume normala de secol 21?! Dar cand Normalul este cu susul in jos este mai simplu sa faca legislativ pentru voturi o aburire religioasa.Care nu-i despre "religii din lumea in care traim,informatii si cum au fundamente filozfice ..este doar despre ortodoxismul infundat din partea asta de lume cu popi aurii! Pregatirea copiilor pentru lumea viitorului si concurenta intelectuala este pe maini bune!

      Ștergere
  5. Mi-am dat fetita la scoala.
    Careu frumos in curtea scolii, prima zi de scoala, emotii, discursuri, ora 9 dimineata.
    Nimeni nu urmareste discursurile, parintii fac poze, copiii incep sa se imprieteneasca.
    La un moment dat, sesizez ca ceva nu se leaga.
    De vreo 10 minute parca, aceeasi voce. Un discurs dezlanat, parca nepotrivit.
    Preotul de parohie ne vorbeste.
    Spune multe.
    De catehizare.
    De biserica din apropiere.
    Neaparat ortodoxa.
    Nu se mai termina.
    La un moment dat, fetita mea ma intreaba: "tati, o sa fie slujba in fiecare zi ?"
    ...
    muzica rock dupa predica.
    ...
    azi a fost prima ora de religie...
    ... ce bine ca nu e un preot ...
    ... e o doamna profesoara ...
    ... astept cu nerabdare noutati de la fetita mea ...

    RăspundețiȘtergere
  6. Nici eu nu inteleg de ce se insista asa de mult cu aceasta problema, a religiei in scoala. Este vorba de scoala publica intr-un stat laic si mai mult decat atat, este o problema de familie pana la o anumita varsta si personala cand fiecare se simte capabil sa decida asupra subiectului.
    Nu mi-ar placea deloc sa-mi vad copiii obligati sa urmeze cursuri de religie; cred ca fiecare parinte are opinia lui bine definita despre rolul si importanta religiei in viata. Cunosc si oameni care merg cu regularitate la slujbe, tin toate posturile si restrictiile impuse de biserica si de asemenea oameni ce nici nu si-au botezat copiii. Iar copiii celor doua familii merg la aceeasi scoala......

    RăspundețiȘtergere
  7. @Ilinca: Romania nu este definit in constitutie ca fiind un stat laic.Pe de alta parte se spune in constitutie:

    (7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

    Acest punct este interpretabil la extrem, iata asadar de ce se insista atit de mult: pentru ca nu este reglementat limpede.

    RăspundețiȘtergere
  8. Stimate domn copilasul meu la gradinita de stat invata rugaciuni ortodoxe. Nu e bai ca dintr-un tata ateu nu seva face popa, dar chestiunea cam a scapat pe aratura. Daca eram musulman sau animist shinto?

    RăspundețiȘtergere
  9. Stimate domn copilasul meu la gradinita de stat invata rugaciuni ortodoxe. Nu e bai ca dintr-un tata ateu nu seva face popa, dar chestiunea cam a scapat pe aratura. Daca eram musulman sau animist shinto?

    RăspundețiȘtergere
  10. @ turnofftheglory: inteleg ca nu va convine faptul. Si ce ati facut pentru a-l schimba? Ce ati fi putut face pentru a-l schimba?

    RăspundețiȘtergere
  11. @Daniel Funeriu

    Eram convinsa de contrariu! Multumesc de informatie. Intr-adevar, punctul acesta este extrem de interpretabil, dar nu schimba cu nimic realitatea.Si nici mentalitatea.

    RăspundețiȘtergere
  12. @ Ilinca: si eu eram convins, ca dvs, de contrariu. Intrebarea insa ramane: ce optiuni facem pentru copiii nostri? Si cum le argumentam, astfel incit argumentul sa fie general valabil, dincolo de experientele noastre personale. Mie argumentul necesitatii de a umple spaţiul spiritual al tinerilor cu cu elemente ale unor religii care au trecut testul istoriei pentru a evita ca acest spaţiu sa fie ocupat de mişcări cu potenţial seducător şi distrugător mare (secte ciudate de exemplu) imi pare un argument intelept. La ce forma de studiu al religiei ar duce el? Studiul istoriei religiilor suna atragator.

    RăspundețiȘtergere
  13. @Daniel Funeriu

    "Mie argumentul necesitatii de a umple spaţiul spiritual al tinerilor cu cu elemente ale unor religii care au trecut testul istoriei pentru a evita ca acest spaţiu sa fie ocupat de mişcări cu potenţial seducător şi distrugător mare (secte ciudate de exemplu) imi pare un argument intelept."

    Este un argument corect, chiar daca se poate discuta pe marginea lui pro si contra. Numai ca, inainte de a
    aduce alte argumente pe acelasi subiect, ar trebui privita problema putin diferit.
    Cred ca aceasta postare s-ar potrivi si la celalalt topic " De ce ma intristeaza..........".
    De ce spun asta? pentru ca, inainte de a vorbi de religie si de rolul ei in viata copiilor, tinerilor ar trebui sa privim cu atentie si societatea in care acestia evolueaza. Religia poate umple un vid spiritual sa-i spunem ( desi este relativ) , dar nu poate inlocui educatia, civismul, in general atitudinea fata de cel de alaturi. Asa cum nu poate inlocui anumite valori morale despre importanta scolii, respect reciproc etc.
    Religia poate fi un ajutor in acest sens dar trebuie sa existe o baza.

    RăspundețiȘtergere
  14. Modelul francez este cel corect. Invatamantul trebuie lipsit de ORICE influenta politica, religioasa si ideologica.

    Introducerea misticismului in scoli nu este decat o noua lovitura perversa data calitatii educatiei (destul de slabe si asa) si expune copiii in faza lor cea mai maleabila la recrutare si indoctrinare.
    Argumentul cu sectele nu tine apa deoarece impactul lor in romania este minimal.
    Argumentul moralitatii si necesitatii este unul ipocrit si fals traducerea este una simpla in ultimii ani miscarea religioasa pierde in fata dezvoltarii accelerate stiintifice pentru a compnesa se doreste recrutarea si indoctrinare de la varste cat mai fragede.
    Pentru cine doreste invatamant religios sunt liberi sa organizeze scoli private.

    RăspundețiȘtergere
  15. Oare cand se va termina inmixtiunea BOR in treburile Romaniei ? Vice versa e si ea valabila cand o sa termine statul Roman sa isi bage nasul in treburile organizatiilor religioase.
    Am inteles ca tineretul are nevoie de o baza morala pe care parintii sunt incapabili sa le ofere dar aceasta baza morala nicidecum nu poate venii din partea religiilor ()mai ales nu din partea cultelor/sectelor crestine care au fost in mare masura responsabile pentru evul mediu() asa o moralitate trebe eliminata din ce numim noi civilizatie. De ce in locul educatiei religioase (nici macar nu inteleg ce legatura are educatia cu religia)nu se pune accent pe logica/filozofie/etica si posibil pe studiul comparat al religiilor.
    Din cate tin minte si sper sa nu ma insel Bor a fost impotriva si a castigat

    RăspundețiȘtergere
  16. 1. Pai statul da bani de la buget pentru intretinerea bisericilor. Orice om care doreste sa-si indoctrineze copilul cu vreo doctrina religioasa, poate oricand sa-l duca la biserica. De ce nu se duc la biserici? Exista deci, deja destule institutii (cam 22 000)in care indoctrinarea religioasa poate fi performata. Sa se duca la biserica pentru religie. La scoala trebuie sa se faca educatie stiintifica.

    2. Religia crestina este anti-logica si este o minciuna, cat despre testul istoriei, nu a trecut nimic, nu are nici macar 2000 de ani de existenta. Hindusii sunt mult mai vechi in afacerea asta, iar egiptenii au trecut "testul istoriei" intr-o masura mai mare decat crestinii. Oricum acest test al istoriei este irelevant pentru adevarul sau falsitatea unei ideologii. Epistemologia decide.

    3. "Un argument (puternic) vehiculat de avocaţii religiei în şcoală este acela că reconstrucţia morală a naţiunii are nevoie de întărirea simţământului religios".
    D-le Funeriu, va asigur ca acesta este unul dintre cele mai slabe argumente aduse de catre religiosi. In momentul in care acestia afirma ca exista o conexiune intre moralitate si religie, ar trebuie sa explice de ce prin perioada de aur a religiei - intunecatul Ev Mediu, imoralitatea era pe post de regula.
    Iar la intrebarile lui Cristopher Hitchens inca nu a raspuns nimeni:
    1. Name for me a moral action or a moral statement ever made or committed or uttered by a believer, that a non-believer couldn’t have made.
    2. Name for me now a wicked thing done or an evil thing said because of their religion.
    Acestea doua rezuma foarte bine legatura dintre moralitate si religie.

    RăspundețiȘtergere
  17. Constituția României a fost pervertită la presiunile oamenilor care au negat dogma comunistă și au îmbrățișat dogma religioasă în anii '90, când, din cauza acestora, ne-am ratat șansa de a avea un stat laic cu adevărat. Din fericire, dar în mod insuficient, legea cultelor a încercat rezolvarea problemei prin aliniatele 1 și 2 de la articolul 9:

    Art. 9 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor:

    “(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.
    (2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminari faţă de vreun cult.”

    Legea asta e încălcată în momentul în care toți copiii sunt implicit înscriși la orele de îndoctrinare creștin ortodoxă. Varianta implicită normală ar fi „neînscris”.


    Începem să amestecăm BOR cu statul prin introducerea ilegală a unei sljube la ceremonia de învestire a președintelui, astfel excluzând 1 din 7 români care nu sunt ortodocși și trimițând un semnal fals că cei care nu-s ortodocși n-ar fi români adevărați. Uităm că ortodoxismul nu este ceva care aparține doar românilor și că a fost adus din exterior?

    Cum e posibil ca Președintele României (cel ales) să pupe mâna Patriarhlui Daniel? Să înțelegem ca mai nou suntem Republica Teocratică România?


    Cu sistemul actual s-a ajuns în situația ridicolă în care știința e scoasă din cărțile de biologie și științe si e înlocuită cu teologie.

    http://www.gandul.info/scoala/elevii-nu-mai-studiaza-teoria-evolutiei-video-2417070
    http://www.ziare.com/actual/social/02-27-2008/scrisoare-deschisa-catre-adomnitei-reintroduceti-teoria-evolutiei-in-scoli-251661


    Toate aceste lucruri sunt calea către teocrație, lucru care am văzut ce bine a mers în diversele locuri unde s-a implmementat: Inchiziția Evului Mediu Întunecat, Iran, câteva țări de prin Africa, etc.


    Apoi avem tot felul de așa-ziși profesori care cred că religia e un lucru minunat și ei recurg la violență si tot felul de barbarisme în numele religiei:
    http://www.ziare.com/actual/eveniment/01-27-2009/maramures-elevi-batuti-cu-batul-de-profesoara-de-religie-641255
    http://www.ziare.com/actual/social/04-09-2008/elev-tuns-de-preot-in-ora-de-religie-285314


    Suntem o țară în care există discriminări religioase foarte multe și ostilitate socială ridicată pe baze religioase, comparativ cu alte țări, și suntem alături de Kenya, Iordania, Algeria.

    http://pewforum.org/docs/?DocID=494
    http://pewforum.org/docs/?DocID=495


    BOR a ajuns să aibă accente de biserică de stat și întrepătrunderea bisericii cu statul este foarte periculoasă, mai ales în condițiile în care vedem accente extremiste din ce în ce mai puternice din diverse grupuri religioase.

    http://www.dumnezeu.hyperphp.com/index.php/stiri/25-proiectul-legii-3682007-atenteaz-la-libertatea-religioas

    Credința e una, biserica e alta, dar din păcate în Biserica Ortodoxă Română nu pot avea încredre în momentul în care au ajuns cei mai mari latifundiari deținând 20% din pădurile județului Suceava și având o avere incredibilă:

    http://laurentiu.elenaworld.net/2009/12/dumnezeu-proprietar-pe-20-din-judetului-suceava/

    http://www.obiectivdesuceava.ro/index.php?page=articol&ids=87757


    http://nucredetzi.ablog.ro/2008-08-05/averea-bisericii-ortodoxe-romane-vs-ajutoarele-primite-de-la-bugetul-de-stat.html

    http://www.ziare.com/actual/eveniment/10-17-2009/noua-moda-la-biserica-vesminte-cu-cristale-swarovsky-si-clopote-cu-telecomanda-922277

    RăspundețiȘtergere
  18. În aceste condiții cred că e clar că statul trebuie să elimine discriminările, divizarea, împărțirea pe caste pe diverse criterii religioase și cel mult să predea un curs non-dogmatic de istorie a religiilor pentru a reduce cât mai mult posibilitatea de a crea fanatici religioși și pentru a înțelege motivul problemele create de religie, astfel ajutând chiar persoanele religioase să identifice extremiștii din rândurile lor.


    Revenind la Constituție, probabil ar fi momentul ca odată cu noile modificari constitutionale să se precizeze clar laicitatea statului. Acest model este avantajos atât pentru stat cât si pentru culte permițând protejarea împotriva abuzurilor oricărui cult religios împotriva altor culte sau chiar a statului față de culte și invers, doar suntem în secolul XXI, nu cred că cineva normal la cap nu mai gândește la epurare religioasă, etnică sau de orice altă natură.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

Cum să iei două Nobeluri fără bac, scriind și articole științifice greșite? Și să mai și mergi din arest direct la balul președintelui SUA

Cum e cu latinitatea Limbii Române (text scris de tata, adică de Ionel Funeriu)

Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

Adevărul despre aberația auxiliarelor: despre imbecilitatea agresiv-distructivă din România